LA MULTI ANI CU SANATATE SI BUCURIE!

Sărbători Fericite dragi iubitori de...Avram Iancu

Cu inimă deschisă și suflet curat membrii Asociației Avram Iancu Beiuș prin președintele ei se întorc la finele anului 2012 spre d-voastră cu mulțumiri tuturor celor care într-un fel sau altul sunteți animați ”de spiritul lui Iancu”, v-ați gândit, participat sau ați fost solidari cu noi și cu activitățile noastre închinate ilustrului nostru predecesor, principiilor sale de viață.

Acum poate mai mult ca niciodată românii din Beiuș și până la Detroit trebuiesc să conștientizeze valoarea lor, să lupte la propriu, dar și la figurat pentru unitatea lor, pentru mândria de a fi român, promovarea din rândurilor noastre a valorilor reale, izolarea și stârpirea clienterismului și lichelelor de tot felul așezate mai sus sau mai jos pe scara socială și politică din țară și numai.

Avram Iancu a devenit erou și simbol național prin competență, sponteneietate , luciditate, dar mai ales prin spirit de sacrificiu și renunțare de sine.

Câți oare dintre noi ne apropiem de aceste exigențe? Trăim într-o Europă unită, cu niște reguli pe care el însuși le-a promovat, fapt care ne obligă să pășim înainte hotărât pentru că viața este dură și nu iartă, iar cei care merg cu capul întors înapoi uită să mai meragă înainte, iar nouă ne-a cam ajuns...imensele rateuri din anii din urmă. 

Sârbilor le-a trebuit de-un război, noi ne prăbușim prin implozie, incompetență, prostie, servilism și lipsă de vitalitate. ”Doamne ocrotește-i pe români” trebuie să fie deviza noastră iar acum în prag de sărbători fruntea sus, pieptul scos afară și din suflet vă urăm Sărbători Fericite, sănătate și tot ce-și poate dori un om de la viață. 

Un nou an mai bun cu împliniri la casa fiecăruia iar celor care au puterea în mână să o folosească mai mult în scopul celor mulți, să înțeleagă că este nevoie de acea renunțare de sine de care vorbeam mai sus și nu de căpătuială ”Bat-o vina”. Încă o dată ” Doamne ocrotește-i pe români și La Mulți Ani!”

Viorel Ianc

Avran Iancu, om frumos, vino iar la neamul nost’!

 

Istoria îşi păstrează geniile ca pe pietrele ei preţioase. Deşi a văzut lumina zilei în urma cu 188 de ani, Avram Iancu ramâne o pitră preţioasă a Apusenilor, a României. S-a născut din dorinţa şi durerile unui neam. S-a născut din dorinţa poporului de a fi cineva capabil să-i reîtregească vrerile, să-i plăteasca umilinţele, să aprindă scâteia nevoii de împlinire. Cand îi priveşti chipul şi-i citeşti testamentul: ”unicul dor al vieții mele fiind ca să-mi văd națiunea mea fericită”, te simți mic și neputincios .

Se zice că dacă rostim promisiuni fără a le acoperi cu fapte, faptele plâng când sunt uitate. Prin viața lui scurtă, a respectat dorința de a-și vedea națiunea fericită, dând dovadă de multă mărinimie. Când a absolvit învațământul primar a fost premiat cu o sumă de bani pe care Avramuț i-a oferit-o învățătorului lui.

În 1850, Avram Iancu merge la Viena, dar în loc de drepturi primește promisiuni și o decorație. Demn, Iancu aruncă decorația spunând: ”nu ne-am luptat pentru jucării Împarate! Decorați-mi poporul cu drepturile sale“. După înfrângerile avute, Iancu îi spune tatălui sau: ” Mi-i ciudă numa tată, că nu le-am putut aduce oamenilor și munților și pădurilor în palme toată bucuria și strălucirea fructelor biruinței pe care le–am promis“. În 1852 primește o sumă de bani împreună cu Axente Sever și Simion Balint, pe care- i depun la casa de păstrare din Sibiu pentru a pune bazele unei societăți literare românești care va avea drept scop“ dezvoltarea culturii și limbii și publicarea celor folositoare“.

În februarie 1867 Avram Iancu trăiește o mare decepție în urma formării Imperiului Austro–Ungar, datorită colaborării unor foști revoluționari cu autoritățile habsburgice. Suferă enorm, se retrage în sine, părea un car încărcat cu povară la care trăgea de unul singur într–o tot mai pustiitoare tăcere .

Așa a fost sfârsitul lor: Horea frânt cu roata calaului, iar Iancu doborât de roata istoriei. Prin tot ce a făcut, Avram Iancu a dovedit că-l dureau necazurile poporului român. El simbolizează peste timp dreptul nostru la existență, la limba națională, la propria istorie, principii de bază a Europei unite.

Ce mult ar suferi acum dacă s-ar afla printre românii lui dragi. Ar vedea români singuri prin case uitate iar tineri plecați în lumea largă ca să–și caute de lucru. Ce lucru dureros! Ar simți lipsa de unitate a românilor. Ar simți desigur și ura acelora ce îi doresc răul. Noi cei de după el trebuie să punem câte un grăunte de suflet la piedestalul nemurii lui.

Minerva Toader , pensionara

Spiritul lui Iancu, inalt spirit romanesc, aici dar si la ....Detroit

 sursa photo - http://98.101.227.166/avramiancudetroit/membri.html

Membrii Societatii Culturale Romano - Americane Avram Iancu Detroit ( de la stanga la dreapta):
Irina Coman, Stefan Strajeri, Maria Ionescu, Ion Coman, Felicia Musat, Florian Dragos Costa, Mirela Costa

Sâmbătă, la Glăvoi, Padiș la orele amiezii s-a reunit pentru o oră spuma speologiei românești

        Dorindu-se un act de recunoaștere a muncii și calităților lui de excepțional speolog, la locul unde și-a dus veacul Ovidiu Cuc s-au adunat Prof Doctor Iancu Orășeanu, (București), Prof Universitar doctor Iosif Viefmann, asistent a celebrului biospeolog român Emil Racoviță, prof Mihai Wittenberger. Mai aproape de noi prof Anton Naghiu, președintele clubului de Speologie Speodava Ștei, Petru Brijan, președintele clubului de speologie Cristal Oradea, Cristina Ianc și sculptorul Sandu Crăciun.
         S-a dorit și realizat un monument de aducere aminte a eforturilor depuse de speologii români, a locurilor de dincolo de cortină, uitați-vă.
         Acest minunat ansamblu arhitectural a fost realizat prin participarea și implicarea celor mai sus amintiți, dar nu mai puțin a următorilor: Cornel Banciu, Ioan Fitărău, Adrian Ghender, Cosmin Herpuț și Viorel Ianc.

Viorel Ianc

Risipă până la disoluţie

Autor:prof. univ. dr. Gavril Cornutiu

Motto: "Lumea ne tratează aşa cum vrem să fim trataţi, urâm adevărul, ni se ascunde, vrem să fim măguliţi, suntem măguliţi, ne place să fim înşelaţi, suntem înşelaţi"(Pascal, Cugetări)
Citesc şi rămân uluit. După Marea Unire, căutând să fie corectă, România a plătit optanţilor maghiari (grofilor) care au ales să părăsească ţara la Paris, în 1930, cam 100 de tone de aur. Există la Paris 163 de volume de documente! Se pare că există şi în ţară la ministerele de resort. Dar cărţile funciare, prin inginerii şi topografii care au refuzat să lucreze cu statul român, au fost duse în Ungaria.
Statul român nu a făcut nimic pentru a tranşa notarial problema acestor proprietăţi. Vine Horty cu ocuparea Ardealului de Nord şi anulează prin legi fasciste acordurile de la Paris, reînscriindu-i pe foştii proprietari. Vine eliberarea. Statul român nu ia nicio măsură. Regele nu ia nicio măsură atunci când abordează legislativ problema agrară, Groza - Nu, Dej - Nu, Ceauşescu - Nu. Vine ruptura din decembrie. În prima vară „întâmplător", doar în judeţele Ardealului de Nord, la cărţile funciare fac practică studenţi şi cadre didactice maghiare din Ungaria. Încep cererile de retrocedare. Vin cu actele de proprietate date de Horty, aduse din afara României. Citesc că doar în judeţele Mureş şi Harghita, doar pădure, 230.000 de ha. Judecătorii semnează în veselie. Avocaţi angajaţi să apere Regia Naţională a Pădurilor trec de partea cealaltă contra procente din păduri. Se afirmă retrocedări în valoare aproximativă globală de 60 miliarde de euro... Guverne de hoţi şi de trădători! Ponta le garantează continuarea cursei... Terenurile arabile din partea de Vest le cumpără italienii şi arabii, restul este făcut cadou urmaşilor grofilor, după ce au fost plătiţi o dată, românii emigrează luându-şi lumea în cap în căutare de lucru şi din toată Transilvania va rămâne... politica, trădarea şi ticăloşia. Românii sunt discriminaţi în propria lor ţară. Ştiaţi, de exemplu, că pentru fiecare student maghiar de la o secţie maghiară Guvernul român alocă unităţii de învăţământ de trei ori mai mulţi bani decât pentru un student român! Şi ziceţi că e corect? Nu cumva este umilitor pentru români? Au făcut-o guvernele României! În toate unităţile economico-financiare care au mai rămas şi care au fost făcute cadou sau vândute pe ciubucuri mărunte de către ticăloşi suspuşi sunt doar directori (pentru proşti manageri!) străini care iau salarii de 10 ori mai mari decât secunzii lor români, care trebuie să le facă treaba şi să le spună ce au de făcut. Care este definiţia unei colonii? Pe lângă toate acestea, risipa de bani este stupefiantă. Recent am fost (mă rog obligaţiile!) la un curs local de cică perfecţionare în administrarea secţiilor de spitale, ţinute de două doamne venite de pe unde au venit. Curs de tipul „dimineaţa" când intri în spital treci pe lângă portar, iar când pleci acasă este bine să-ţi saluţi colegii!" Nu exagerez deloc! Asemenea cursuri au loc în toată ţara. Transporturi, hoteluri, mese, iar pentru persoanele docte în stupizenii, salarii de te miri ce minuscul salariu ai după o viaţă. Asemănătoare sunt zeci de agenţii naţionale care îşi inventează obiectul muncii pentru a se justifica. Indiferent câţi sunt bani din buzunarele amărâţilor şi câţi sunt europeni, tot risipă se cheamă. Cu câţi bani s-au risipit, sub nişte gospodari, ţara ar fi arătat ca orice ţară europeană. Cunosc un fost director al unui mare spital din ţară, mare înainte de comasări, şi care, la un moment dat, şi-a dat demisia. De ce? El renovase nişte secţii pe bani mulţi şi terminase cam cu un an înaintea demisiei aceste renovări. Ei bine, la un moment dat, intrând într-o asemenea secţie, a găsit muncitori care dădeau faianţa jos, spărgeau gresia etc. A rămas blocat. Nu ştia nimic. Altă firmă obţinuse finanţare direct de la minister. Cu demnitate, omul şi-a dat demisia. Era singurul lucru pe care îl putea face. Există spaţii de spitale care în aceşti 20 de ani au fost renovate la nivel de lux de 3-4 ori după capriciul celor care au condus şi au dispus de bani, de fiecare dată aruncându-se faianţă nouă, gresie, podele etc. Iar sistemul sanitar se scufundă din lipsă de fonduri. Dar o mare risipă se face cu Parlamentul. Noi la ora actuală avem un număr de parlamentari cam ca ţările cu populaţie de 70-80 milioane, ca Anglia şi Germania. Avem azi un parlamentar cam la 50.000 de locuitori. Ar fi mult, comparat cu ţările amintite şi dacă am avea un parlamentar la 100.000 de locuitori. Dar să zicem unul la 100.000 de locuitori ar fi acceptabil. Cu fiecare parlamentar se cheltuiesc sume exorbitante. Vom avea vreodată un lider cu sânge în instalaţie capabil să normalizeze problema? Dar nici populaţia nu este mai departe. Degeaba le explici că fiecare lucru cumpărat finanţează un loc de muncă. Dacă vei cumpăra un flacon de lapte românesc vei finanţa o firmă din România, dacă îl vei cumpăra pe cel importat vei finanţa acolo. Populaţia nu înţelege că nu se mai poate baza pe oficialităţi, ci pe propriile ei reacţii pentru a se apăra şi a o duce mai bine. Interesul individual nu se poate împlini fără interesul general. Dacă toată lumea întoarce spatele interesului general, atunci acesta din pajiştea cu flori devine teren mocirlos. În mocirlă nimeni nu poate fi curat şi fericit! Dar acest lucru depinde de reacţiile fiecărui român şi a tuturor la un loc. Zilele trecute m-am întâlnit cu un evreu. Om de o deosebită delicateţe şi un intelectual rafinat. Îl întreb ce face în concediu. Îmi spune: „Mă duc la mare, la Mamaia, şi la noi sunt deja locuri care rivalizează cu alte litoraluri, cu aceleaşi preţuri, şi în plus sunt acasă". Peste una sau două zile mă întâlnesc cu o bună cunoştinţă, român. Îi pun aceeaşi întrebare. Fără a realiza că mă jigneşte şi că el se înjoseşte, îmi scuipă: „Dă-i... români, mă duc în Croaţia". Cu cine defilăm? Un popor obnubilat, care nu-şi mai cunoaşte interesul, care refuză să deschidă ochii! Până când? Comportamentul actual este de tip sinucigaş, iar în fruntea sa sunt puse, prin colaborări externe, scule care să favorizeze comportamentul sinucigaş. Apropo! Tot ceea ce este obţinut cu acte false, fie ele şi naziste, se cheamă furt! Justiţia ce rol are? Nu cumva de a îndrepta lucrurile? Dacă vor dori guvernanţii! 


Preluare: Crisana

Start în expediţia Avram Iancu Craiul Munţilor

Duminică 24 iunie 2012, orele 7 dimineaţa Craiul Munţilor era înconjurat la Beiuş de treizeci şi şase de tineri hotărâţi a porni  în cea de-a şaptea ediţie a Expediţiei Avram Iancu Craiul Munţilor, urmare a desfăşurării Concursului cu acelaşi nume din 24 mai 2012.

Alături de câştigătorii concursului enumeraţi în articolul dedicat acestui eveniment participă olimpici beiuşeni la faze naţionale, membri ai Asociaţiei Avram Iancu implicaţi în organizarea concursului, simpatizanţi.

Nu lipsită de peripeţii, fiind nevoiţi să schimbăm mijloacele de trasport, expediţia a vizat şi atins următoarele obiective: Casa memorială de la Baia de Criş, Țebea, Câmpeni, Statuia din parcul central, Casa memorială Avram Iancu de la Vidra, după care ca un corolar de încheiere, un scurt popas de reculegere la biserica din Gârda.

După un periplu cu o zi plină ne-am despărţit hotărâţi ca la anul să muncim să ne iasă şi mai bine.

Viorel Ianc

NO COMMENT!

Concursul Avram Iancu Craiului Muntilor, ediția a șaptea

Ca de obicei pe vremea cireșelor Asociația Avram Iancu Beiuș a organizat a șaptea ediție a Concursului Avram Iancu Craiul Munților. Devenit deja tradiție, concursul a debutat cu o festivitate de deschidere, organizată la ansamblul arhitectural din parcul central al municipiului Beiuș. Şi aceasta s-a întâmplat joi, 24 mai 2012, începând cu ora 11.00.

Au participat echipaje din treisprezece școli din Beiuș și din jurul orașului, având onoarea să primim și un echipaj din Șimleul Silvaniei. 
Ajutați și de timpul frumos de afară, alături de ei un număr impresionant de beiușeni, membri ai Asociației Avram Iancu, simpatizanți români și maghiari au cinstit prin prezență eforturile de a ție trează flacăra duhului lui Iancu.Festivitățile au fost deschise de prof Natalia Heredea. Primarul orașului Beiuș Adrian Domocoș a transmis un mesaj concurenților și nu numai lor, după care președintele Asociației, Viorel Ianc înmânează diplome principarilor colaboratori și noi carnete de membri ai Asociației.Concursul s-a desfășurat pe parcursul a două ore și jumătate în Sala Mare a Primăriei Beiuș, fiind câștigat de echipajul de la Colegiul Național Samuil Vulcan, locul doi fiind ocupat de Școala cu Clasele I-IV Dragănești iar locul trei de Școala Nicolae Popoviciu Beiuș.Au fost de asemenea acordate diplome și premii pentru Cel mai frumos și original costum popular românesc, cel mai frumos și original costum popular maghiar, cel mai frumos obiect tradițional românesc. Au fost acordate premii și diplome celor care prin vocea lor au încântat cu cântecele patriotice dedicate Crăișorului.O zi plină, o zi frumoasă care sigur va rămâne în conștiința copiilor dar și a beiușenilor, pentru multă vreme.

Președintele Asociației Avram Iancu Beiuș,Viorel Ianc

Haină nouă pentru concursul Avram Iancu ''Craiul Munţilor''

Cap. I  RETROSPECTIVA:

Pornind de la modul în care este definit în statut scopul asociaţiei, adică acela de-a folosi ansamblul mijloacelor  şi modalităţilor de informare  în vederea cultivării şi răspîndirii în rândurile comunităţii pe care o reprezintă, a tinerei generaţii în special, a ideologiei promovate de înaintaşii noştri  al cărui stindard l-a constituit personalitatea ilustrului AVRAM IANCU, încă din anul constituirii dar cu o pauză de un an am iniţiat şi organizat concursul Avram Iancu “Craiul Munţilor” pe vremea cireşelor dorind astfel să marcăm, să comemorăm  naşterea lui  Avrămuţ.

Concursul se adresează elevilor de gimnaziu şi în primii doi ani au  participat şcolile din Beiuş, respectiv : Colegiul Naţional Samuil Vulcan, Colegiul Tehnic  Ioan Ciordaş, Liceul Pedagogic Nicolae Bolcaş, Şcoala Generală Nicolae Popoviciu, Clubul Copiiilor, Cercul Militar, la care s-au adăugat Şcolile cu clasele 1- 8 din Budureasa, Căbeşti, Remetea şi Roşia. Apreciind pozitivă experienţa, am lărgit an de an aria  invitaţilor reuşind ca în anul 2O1O să ne întâlnim cu 27 echipaje dintre care subliniem : Colegiul Avram Iancu Ştei, Şcoala Generală Miron Pompiliu Ştei, Şcolile cu clasele 1- 8 :  Răbăgani, Sâmbăta, Finiş, Tărcaia, Pietroasa, Uileacul de Beiuş, Drăgăneşti, Bunteşti, Chişcău, Curăţele şi altele.

Nu reproşăm dar subliniem faptul că  deşi am invitat şcoli ca cele din Nucet, Vaşcău, Şoimi, Dobreşti, Lazuri de Beiuş, Pomezău şi altele, nu s-au prezentat, frustrând prin atitudine şi determinare copiii din aceste unităţi de învăţământ, de un cumul de activităţi de neuitat, atribuindu-se premii de participare şi plachete, iar câştigătorii au primit diplome şi o excursie gratuită “Pe urmele lui Avram Iancu”, pe trasee din care n-au lipsit : Vidra de Sus, Gârda, Mănăstirea Crişan, Roşia Montană, Ţebea, Baia de Criş, Câmpeni, Abrud şamd.

La casa memorială AVRAM IANCU, la Ţebea, s-au fredonat şi cântat  cântece patriotice, s-au citit şi recitat poezii, mărturii stau filmuleţele, pozele,  diverse articole scrise şi postate pe site-ul nostru cu aceste ocazii. Peisaje mirifice, ocazii unice, momente inedite, care suntem convinşi că vor intra sau mai bine zis au intrat în galeria amintirilor frumoase a fiecărui copil participant al acestor expediţii.

Tocmai de aceea, cu respectul cuvenit, domnilor directori şi   profesori de istorie din şcolile care n - aţi răspuns provocării noastre nu faţă de noi ci faţă de elevii domniilor voastre, nu cumva aţi greşit ? Nu cumva I - aţi  frustrat de aceste trăiri ?        Suntem deosebit de mulţumiţi că la  ediţia din 2O11 am reuşit, la  iniţiativa prof. Ecaterina Sere, a d-nei  Elena Flore si prof. Pirtea Florica, să  antrenăm în expediţie toţi “olimpicii” la faze naţionale din Beiuş, înmânându - le deasemenea diplome de onoare din partea Asociaţiei în cadru festiv la fiecare şcoala în parte.

Drum lung, şase ani de zbateri şi frământări dar  cu parteneri de valoare cum ar fi  Simion Suciu, Marinel Gheorghe David, Sere Ecaterina, Busuioc Lucia, Mirela David, nelipsitul Gimi cu amplificarea, secretariatul concursului reprezentat prin prof. Pirtea Florica, Mirela Birta, echipa tehnică : arh. Cristina Ianc, Gabi si Florin Suciu nu în ultimul rând echipa de profesori de istorie, această elită de intelectuali care printr-o implicare extraordinară şi un ataşament profesional demn de admirat, au trecut peste greutăţi de tot felul făcând şi reuşind să ducă greul alături de noi, menţinând acest mecanism  în mişcare în toti acesti ani spre mirarea  unora,iar in unele cazuri chiar surprinderea si poate necazul altora. Iată-i, sper să nu uit pe cineva : Cornea Florentina, Petriş Adela, Bacus Adina, Bulc Mirela, Dehelean Lavinia, Drăgoi Sorin Marius, Vintilă Aurica, Sora Silvia, Păcală Georgeta,  Ban Claudia Alina, Oaie Ioana Dorina, Ropa Lucian, Frenţ Floare, Szatmari Noemi, Ispas Dan, Kovacs Ion, Perţ Florina, Corbu  Mirela, Mihuţa Stefania, Zaha Mihaela, Goina Teodor si alţii.                                         

Aprecieri, cu mulţumirile de rigoare, tuturor directorilor şcolilor implicate în concurs, subliniind în mod deosebit Goina Teodor  de la  Budureasa, Mirela Bulc de la Sâmbăta, Ardelean Călin de la Uileacul de Beiuş, Bunta Bonce de la Căbeşti, care s-au străduit şi  implicat direct la pregătire, unii iar alţii  la organizare. Discutând în urmă cu ceva timp cu amicul meu  Florin, primar de Vaşcău, pe marginea acestui subiect, îmi spune : Da bine,  stai pe picoare, omule. Aşa este, stau  bine, pentru că în toată această perioadă, primarii ca : Lăzău Ioan - Căbeşti, Rif Ionel - Remetea, Bonca Florin şi  Ciuhandru  Vasile - Roşia, Balint Nicolae - Uileacul de Beiuş, Dărăban Alexandru - Răbăgani, Cartiş Mircea  - Sâmbăta, Ile Aurel Dan - Tarcaia, Man Ioan Florian – Finiş, Mocioran Teodor  - Curăţele, Bogdan Ghe. Danuţ - Drăgăneşti, Ole Radu Vasile şi Budău Vasile   - Budureasa, Maşcaş Ioan de la Pocola, la Beiuş atât Adi Domocoş cât şi Odobasianu  Silviu, au  stat langă  mine iar sentimentul că nu eşti singur iţi dă siguranţa şi ritm, demonstrează  in acelaşi timp că  sunt adevaraţi bărbaţi şi că SPIRITUL IANCULUI trăieşte şi în sufletul lor, militând  pentru perpetuarea  lui în vecii vecilor în  inima poporului român, alăturându-se  efortului nostru de a-l face cunoscut, respectat şi îndrăgit de copiii elevi de gimnaziu şi nu numai, fără a face atingere la sentimentele altor seminţii cu cărturarii şi  eroii lor.

Cap. II  CONSULTĂRI ELABORATE PENTRU ÎNTOCMIREA REGULAMENTULUI

Ca orice lucru de pe faţa pământului, concursului  nostru, deşi  am relatat despre el o seamă de lucruri bune, i se impunea o serie de modificări atât de formă cât şi de conţinut pe baza experienţei dobândite de-a  lungul timpului. Se punea  problema : Cum ? Cât ? În ce fel ? Cât de profund ? Se impunea  o consultare largă  a tuturor celor implicaţi în organizarea concursului, dar mai ales  a profesorilor de istorie, tocmai de aceea ne-am organizat pentru o primă rundă  de discuţii şi consultări libere  în data de  15 dec. 2011  orele 14 în sala mică  a Primăriei Beiuş.      

Prezenţi în majoritate profesorii de istorie înainte menţionaţi şi în totalitatea lor membrii Asociaţiei implicaţi, de-a lungul timpului în organizarea concursului. Au loc discuţii libere, fără rezerve se subliniază nejunsuri observate în timp, punctual se aduc în discuţie lucruri sensibile, generatoare de vorbe, poate potenţiale discuţii, se  solicită şi se vorbeşte deschis despre experienţe din alte concursuri, ocazii şi obiective, dar mai ales domenii diferite. Se notează totul pentru a putea fi sintetizate, până la urmatoarea întalnire, fixată pentru 26  ian. 2012 orele 14 în Sala mică a Primăriei Beiuş. Moment memorabil - 26 ian. 2012, orele 14 - primarul Beiuşului, prof ec. Adrian Domocoş, prezent la începutul celei de-a doua runde  de discuţii ne salută cu respect, surprins plăcut fiind de întîlnirea cu colegii de breaslă, ne urează spor la treaba, succes şi sprijin în organizarea Ediţiei 2012 a Concursului Avram Iancu Craiul Muntilor. Constituim trei colective de profesori urmărind : copilăria, activitatea revoluţionară şi activitatea post revoluţionară. Se stabileşte a teia rundă de întâlniri pentru data de 16.02.2012 la biblioteca Colegiului Naţional Samuil Vulcan, orele 11, prilej cu care cele trei colective formate din Vintilă Aurica, Rapa Lucian, Szatmari Noemi, Bacus Adina, Oaie Ioana Dorina prezintă cele trei materiale în sinteză, care sunt predate domnului profesor, doctor Marţian Lucan spre o ultimă prelucrare la care va trebui să adauge fragmente din „Beiuşul şi lumea lui”, referitoare la Filiala Beiuş a Societăţii Cultural Patriotice Avram Iancu, actualmente Asociaţia Avram Iancu Beiuş. Rezultatul ? 
Iată – l !!!

Haină nouă, regulament nou, stabilit cu acest prilej, în urma discuţiilor succesive din cele trei runde.   

        

REGULAMENTUL CONCURSULUI 

 ”AVRAM IANCU”- CRĂIŞORUL MUNŢILOR     

 I Concursul este organizat de Asociaţia „Avram Iancu” Beiuş cu sprijinul Primăriei Municipiului Beiuş, începand cu anul 2005 „pe vremea cireşelor”, cu pauză de un an..Subliniem  deasemenea sprijinul si solidaritatea marii majoritati a Primarilor  din comunele  ale caror scoli  participa sau au participat  de-a lungul  timpului la concurs.

·Concursul este adresat elevilor din ciclul gimnazial;

·Concursul se va defăşura în Sala mare a Primăriei Municipiului Beiuş în data de 24 mai 2012, ora 12.00,avand urmatorul  desfasurator:

a} Intalnirea  va avea loc in Parcul din centrul orasului la orele 11.30,in zona statuii lui Avram Iancu.

b}Prezenta si prezentarea scrisorile de acreditare

c}Cuvant de  bun  venit-Presedintele asocitiei

d}Salutul Primarului  Municipiului Beius

e}Pe fondul  cantecelor patriotice pregatite, in  ordinea din invitatii{alfabetica}, se organizeaza” Depunerea de  Flori “pe movilita din jurul Bustului lui Avram Iancu si in jurul Gorunului,dupa organizarea  facuta de  prof Florica Pirtea si comandor Gavrila  Ardelean.

f}Deplasarea la  Sala mare a Primariei  Beius se  va face desemenea in ordinea din invitatii{alfabetica},pe  traseul stabilit, avandu-l in fata  pe d-l Gavrila  Ardelean; profesorii innsotitori isi vor  flanca  echipajele.

·REGULAMENT DE DESFĂŞURARE:

                  Consideram acceptata invitatia noastra  si participarea  unitatii dumneavoastra scolare la  Editia  a VII-a din anul 2012 a Concursul ui Avram Iancu Craiul Muntilor,prin prezenta  profesorului desemnat de dumneavoastra  la intalnirea cu noi din data de10 mai 2012, care va avea loc in Sala Mica a Primariei Beius.

·Fiecare instituţie participantă va trimite o „ceată” (echipaj) compusă dintr-un „tribun” (lider de echipaj), doi „centurioni” si o rezerva ;

·Rezultatele concursului vor fi apreciate de către un juriu alcătuit din 2-4 ”prefecţi” și un ”crăişor”

·Crăişorul este nominalizat a fi domnul Ardelean Gavril, comandor.

·Prefectii vor fi aleşi de către organizatori din rândul membrilor Asociaţiei Avram Iancu Beiuş cu studii superioare de istorie, studii superioare. De asemenea pot fi atraşi în juriu, profesori de istorie, membri unor organisme la nivelul judeţului sau a ţării, profesori de la alte Şcoli decât cele implicate în concurs.

·Concurenţii vor primi din timp bibliografia stabilită în cadrul consfătuirii, iar  organizatorii comunica  un număr de  întrebări dupa cum urmeaza:

a} 20 intrebari,cu patru raspunsuri date din care unul bun.Sistem GRILA.

b}  3 intrebari  structurate

c}  Interpretarea unui text  istoric.

·Fac parte de drept din juriu  cei care  apreciaza si noteaza : calitatea  interpretarii cantecelor patriotice,calitatea, valoarea si originlitatea costumelor populare precum si a obiectelor traditionale specifice.Dansii  sunt alesi   dupa pregatire profesionala si experienta.

·Fiecare întrebare va avea un anumit grad de dificultate şi punctaj având o  anumită exigenţă de conţinut si notarea corespunzatoare.                 

·Răspunsurile la întrebări se vor da în scris, timpul de răspuns fiind limitat,si se va stabili cu ocazia intalnirii cu profesorii desemnati de fiecare unitate  de invatamant.la fiecare  din cele trei  tipuri de intrebari.

·Fiecare echipaj va răspunde la acelaşi număr de întrebări si va fi supus  la   aceleas  teste.

·Rezultatele vor fi afişate pe toată durata concursului;

·Membrii  echipajele vor îmbrăca straie populare specifice zonei şi etniei{optional}. Echipajele,pot participa si fara  a  purta straie populare,nota lor la acest test va fi apreciata  de juriu corespunzator..

·Timpul afectat corectării întrebărilor va fi utilizat succesiv de către toate echipajele la Parada Portului  popular,prilej cu care va fi desemnat: Cel mai frumos si complet costum popular Romanesc si cel  {cele}  mai frumos {frumoase}  costum {e}popular{e}  de alta   etnie.                                                                                                                                                                                                                                                                 

·Se organizează  Expoziţia cu Obiecte Tradiţionale specifice zonei. Prezentarea se face deasemenea  in timpul  pauzei pentru evaluarea intrebarilor,iar obiectele vor fi notate si vor intra  in calculul mediei realizata de fiecare echipaj,cele mai valoroase vor primi  diplome.

·Cetele vor pregăti un cântec patriotic de  doua strofe, care vor fi notate si  vor intra in calculul  mediei fiecarui echipaj. Cele mai valoroase  vor primi diplome.

·Echipajele vor fi împărţite în trei grupe egale şi vor ocupa cele trei tronsoane din Sala Mare a Primăriei fiind supravegheaţi fiecare grupă de profesori care au copii în celelalte grupe. Locurile vor fi ocupate din faţă în spate în aşa fel încât să se poată evita inspirarea de la echipajul vecin

-Aşteptăm propunerile d-voastră pe adresa avramiancubeius@yahoo.com sau comentariile pe baza materialului postat, pe acest blog. Acestea vor constitui obiect de discuţie în cadrul Consfătuirii   din    10 mai 2012, orele 14.00 la Sala Mica a Primariei BEIUS

VĂ MULŢUMIM!
Preşedintele Asociaţiei Avram Iancu Beiuş,

          Viorel Ianc

De data asta despre...noi

        de  Viorel Ianc    

            Nu suntem lei, cu atât mai mult ''paralei''- suntem oameni așezași, nu ripostăm pripit, ne cântărim bine interlocutorii si, mai ales, dacă se pretind a fi cârcotași, grav este că nu au nici nume, ascunzandu-și opiniile dupa pseudonime.

În fond și la urma urmei, cine-i acest Csibi Barna? Spuneți-mi ! Aaa! A crezut ca-i iese ca si lui bacsi Laslo Tokes ! Nu, nu mai suntem de mult copii. Ni s-au intâmplat și am trecut prin prea multe în ultimii 22 de ani. Sigur ca și-ar fi dorit sa facem din el un erou, dar el saracul e un biet obiect în mâinile unora, probabil sau poate, chiar în mintea lui usor aburindă, și-a dorit sa ajungă o alta mare victima a românilor. A avut însă neșansa să afle pe pielea lui ca nu degeaba Avram Iancu și-a donat întreaga sa avere mobilă și imobilă ''școalelor de dreptu'' iar românii, adică no, am învățat suficient de la dânsul să nu cadem in ''mrejele'' abil întinse de unii sau de alții, poate chiar dintre noi.

Suntem o mână bună de oameni, în majoritate cu studii superioare, dar ce e mai important e faptul ca avem școala vieții, ceea ce lipseste cârcotașilor, avem sistemul nostru de valori de la care nu abdicăm, nu reactionăm la impulsuri ci percutăm de câte ori credem ca este cazul si cum voim și găsim de cuviință. Rețineți, cateodată și tăcerea e un mod de a riposta. Noi  hotăram daca suntem cu ''astea'' sau cu …. celelalte, când scriem si de cate ori revenim, despre ce si la ce interval, cât de scurt sau cât de labărțat. Așteptăm concurența. Organizați-vă într-o asociație si faceți activități mai bune decat noi. E ușor să bagi de vină unui om care vrea sa faca ceva. Eminescu a zis : ''e ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune ''.

Nu facem parte dintre cei care cred ca daca strigă, jignesc, se turează fără rost, fiind mai tot timpul intr-o ridicolă criza de identitate, cineva ii și apreciază sau, cum ar zice beiușeanul, îi bagă în seamă. Rețeta colegei mele Clara din Șimleul Silvaniei s-ar potrivi aici de minune : nu cânt bine, dar cânt... tare !

Beius, 18.02.2012                                                                     

COMEMORARE

Duminică, 5 februarie a.c. s-au comemorat 162 de la trecerea lui Avram Iancu prin Beiuș, 7 ani de la  înființarea filialei Societății Cultural Patriotice Avram Iancu (din 2009 Asociația Avram Iancu Beiuș) și 5 ani de la ridicarea plăcii comemorative pe casa în care, după izvoarele existente, Avram Iancu a poposit și a dormit, în drumul său spre Viena. Întâlnirea de comemorare s-a dorit a fi desfășurată conform tradiției în fața casei de pe strada Burgundia Mare Nr 20, la orele 12,30 dar din cauza timpului nefavorabil s-a renunțat iar întâlnirea a avut loc la aceeași oră dar în Biserica Ortodoxă din centrul orașului. 

Au participat membri ai Asociației, invitați și simpatizanți, români  și maghiari, iar dintre oficialitățile orașului Beiuș, primarul Adrian Domocoș, viceprimarul, comandantul poliției și alții. Un sobor de preoți au oficiat slujba de parastas închinat celui care a fost Avram Iancu, eroul al românilor.

Primarul orașului a adresat un mesaj de suflet Asociației și celor care gândesc și simt în spiritul lui Avram Iancu. Președintele Asociației, Viorel Ianc a mulțumit celor care au lăsat căldura din căminele și casele fiecăruia și și-au dorit să fie solidari cu cei care nu uită că Avram Iancu este un simbol care trebuie cultivat neîntrerupt în conștiința neamului românesc, indiferent de condițiile meteo.

Manifestarea  a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie că beiușenii știu de unde vin, încotro se îndreaptă și sunt hotărâți să-și trăiescă prezentul cu demnitate.

Președinte Asociația Avram Iancu Beiuș,
Viorel Ianc