Ingineri și inginerii!

      Iertați-mi divagația,

O samă de oameni „onorabili” la prima vedere, cu „patalama” bineînțeles ocupă și au ocupat de 20 de ani poziții și „baricade” la propriu și la figurat având grija să mergem din izbândă în izbândă și din victorie în victorie, să ne așezăm astăzi,  în anul de grație 2011 acolo ne este „locul”.

Acum nu mi-am propus să mă iau la trântă cu toți oamenii „onorabili”, ci doar cu acea categorie socială pe care eu din fragedă tinerețe am învățat să o respect; pentru că impunea acest lucru prin implicare și modul de abordare a vieții.

Primul și cel mai mare inginer pe care l-am cunoscut, stimat și cu care am lucrat umăr la umăr, cu sublinierea esențială că domnia sa avea cu vreo 20 de ani mai mult decât mine, terminase o facultate  iar stagiatura și-o făcuse cu lada de scule în mână alături de lăcătuși, având în vedere că terminase „electro” și se considera un „învățăcel” nu-i era rușine să facă pe lăcătușul, păcălind practic lumea, pentru că el făcea a doua facultate.

Al doilea mare inginer pe care l-am văzut, cunoscut și apreciat era precum Ștefan cel Mare „nu mare de stat, dar repede vărsătoriu de vorbe grele” pe masa de trasat din hala veche, fin psiholog, mare iubitor de oameni având specializări în Suedia și S.U.A. Acceptă răspunsul lui „Vereș pălmașul” pe care îl acuză că l-a pălmuit când i-a fost ucenic, apreciază ca valabilă afirmația acestuia în care spune cu mândrie „nu-mi pare rău c-am făcut om din tine”

Al treilea mare inginer cunoscut care m-a zdrobit pe mine și pe alții prin competență și personalitate, venea de sus, fusese ministru construcțiilor de mașini, dar greva de la turnătorie din 1969 l-a adus înapoi, adică jos, între pălmași, ca să-i poată spune maistrului Madura care-i solicită  un strungar „Stai, să-ți fac unul! Când îl vrei? Acum?” Veni, Vidi, Vici. În doi ani rezultatele l-au dus înapoi pe funcția ministeriabilă. Rezultatele muncii și nu altceva! Ați înțeles? Nu culoarea politică.

Al patrulea? Neamț, domnule. Neamț rasat! Calculat în mișcări, dicție și gesturi, pedant până la exces, tobă de carte , de departe se observa că puține procente din ce știa le utiliza cu noi „muritorii” iar la întâlnirea de 35 de ani era același, aceeași boală netratată, sete de cunoaștere și dragoste de oameni.

Oare de ce-i al cincilea? Pentru că fuma mahorcă după mahorcă? Într-o foame continuă cu care diseca și punea pe cearceafuri de hârtie desene de ansamblu ale prezentului și viitorului brand Înfrățirea Oradea, ca să aibă dezmățații și destrăbălații în a-i ingineriei ce să prăpădească și ce să pângărească.

Târziu! Foarte târziu am cunoscut un om de condiție profesională înaltă, universitar cunoscut și recunoscut, dar cumplit de singur, într-o masă amorfă de câteva sute de mii de ingineri constructori de mașini, singur împotriva tuturor. Singurul care făcea cercetare aplicată pe bază de contract urmând etapele: concepție în gândire, concepție pe planșetă, prototip proiectat, prototip realizat. Teste repetate de specialitate, recepție finală și livrare în portul Constanța la ora „h” cu destinație S.U.A. Expeditor și realizator, un ultim „mohican” dintr-o numeroasă și rasată categorie de specialiști, dar care și-au terminat viața profesională în genunchi, cedând în fața valurilor vieții de cele mai  multe ori fără luptă, lăsând în locul lor pe alții cu aceeași diplomă, dar cu interese meschine, puși pe căpătuială, oameni care nu și-au putut depăși condiția de „scârța, scârța pe hârtie” specialiști închipuiți care în viața lor n-au reușit să conducă o bicicletă darmite o ramură industrială ca și construcțiile de mașini.

Pe mâna acestora oameni buni a încăput economia românească, pe măsura capacității lor și rezultatele. Vinovați?

Eu, tu, toți cei care cu conștiința curată, conștienți de valoarea noastră ne-am dat la o parte, făcând loc lichelelor, fripturiștilor, dar mai ales a rataților de tot felul, care au făcut experiențe pe noi și țara asta, prăpădind munca noastră și a generațiilor dinaintea noastră, de care nu-i păcat pentru că ne merităm soarta, însă pe zi ce trece realizez cu disperare că-i mai grav, este în joc și viitorul copiilor noștri.

Da! Acesta-i marele păcat!

Viorel Ianc                                                                                   Beiuș, 05.05.2011

PE URMELE LUI AVRAM IANCU

Sâmbătă 4 iunie 2011, „ mare forfotă, mare”în faţa televiziunii Naţional TV Beiuş la ora 7 dimineața 46 tineri împreună cu profesorii coordonatori, conduşi de părinţi sau prieteni aşteptau nerăbdători startul în expediţia  „Pe Urmele lui Avram Iancu” Ediţia 2011.

Cine erau de fapt ?..

Cele patru echipaje câştigătoare ale Concursului “Avram Iancu Crăișorul Munţilor” Beiuş din 26 mai 2011, după cum urmează Şcoala Generală cu Clasele I-VIII Răbăgani, Școala Generală cu Clasele I-VIII Sâmbăta, Clubul Copiilor Beiuş şi Şcoala cu Clasele I-VIII Roşia.

Câştigătoarele premiilor

Cel mai frumos şi original costum popular românesc prin reprezentanta Şcolii Generale cu Clasele I- VIII Pietroasa

Cel mai  frumos costum popular maghiar, prin reprezentanta Şcolii din Uileacu de Beiuş

Cel mai frumos şi original obiect legat de Concursul Iancului cu fire văzute şi nevăzute Şcoala I-VIII Drăgăneşti- tulnic

Obicei original specific- coptul pâinii -Şcolaa I-VIII Pietroasa

Participă la expediţie ca invitaţi speciali olimpici beiuşeni de la școlile Colegiul Național Samuil Vulcan, Colegiul Tehnic Ioan Ciodaş, Liceul Pedagogic Nicolae Bolcaș şi Şcoala Generală Nicolae Popoviciu  în număr de doisprezece.

Traseul –în sens invers acelor de ceasornic- BEIUŞ- ŢEBEA-BAIA DE CRIŞ- MANĂSTIREA CRIŞAN- ABRUD- ROŞIA MONTANĂ- CÂMPENI- MĂNĂSTIREA LUPŞEA- VIDRA, CASA MEMORIALĂ AVRAM IANCU, BISERICA DIN GÂRDA- oaspeţi a părintelui Dragomir, membru al Asociaţiei Avram Iancu Beiuş prin dorinţa exprimată public la dezvelirea Bustului Avram  Iancu la Beiuş .

O zi frumoasă lăsată de D-zeu să ne simţim bine  şi să rămână în sufletele copiilor un ''corolar între ce-i azi şi ce-a fost ieri.

Președintele Asociației Avram Iancu Beiuș

Viorel Ianc

A patra ediţie a concursului „Avram Iancu, Crăişorul Munţilor”

Asociaţia Avram Iancu Beiuş cu sprijinul Primăriei Beiuş a organizat în data de 26.05.2011 a patra ediţie a concursului  „Avram Iancu, Crăişorul Munţilor”, concurs adresat elevilor din ciclul gimnazial din depresiunea Beiuşului şi nu numai.

La acest eveniment au fost prezente şcoli precum Colegiul Naţional Samuil Vulcan, Clubul Copiilor Beiuş, Colegiul Naţional Avram Iancu Ştei, Colegiul Tehnic Ioan Ciordaş Beiuş, Liceul Pedagogic Nicolae Bolcaş Şcoala Generală Nicolae Popoviciu Beiuş, Şcoala Generală Budureasa, Şcoala Generală Căbeşti, Şcoala Generală Răbăgani, Şcoala Generală Roşia, Şcoala Generală Bunteşti, Şcoala Generală Curăţele, Şcoala Generală Drăgăneşti, Şcoala Generală Finiş, Şcoala Generală Pietroasa, Şcoala Generală Miron Pompiliu Ştei, Şcoala Generală Sâmbăta, Şcoala Generală Tărcaia, Şcoala Generală Uileacu de Beiuş. Numărul şcolilor participante a fost de 21.

Concursul a început la ora 12 cu depunere de flori la statuia lui Avram Iancu din centrul oraşului, unde se găseşte dealtfel şi gorunul plantat în cinstea lui Avram Iancu în decursul acestui an. Primarul Beiuşului Adrian Domocoş şi Viorel Ianc, preşedintele Asociaţiei Avram Iancu au ţinut un discurs la începerea activităţii. Copiii şi profesorii s-au deplasat apoi la Sala Mare de festivităţi a Primăriei unde a avut loc concursul.

Juriul a fost alcătuit prin tragere la sorţi dintre profesorii însoţitori. Echipele participante au fost alcătuite dintr-o „ceată” compusă dintr-un „tribun” (lider de echipă), doi „centurioni” şi o rezervă.

Ţinuta de concurs s-s dorit a fi  una cu costume populare tradiţionale.

Au fost acordate diplome de participare tuturor  elevilor participanţi precum şi un premiu financiar, diplome tuturor şcolilor implicate, tutoror profesorilor iar Premiilor I, II, III şi IV o excursie tematică „Pe urmele lui Avram Iancu”.  S-au înmânat deasemenea diplome şi premii speciale „ Celui mai frumos costum popular”  dar şi „Celui mai interesant obiect tradiţional”. La sfârşitul evenimentului participanţii s-au putut bucura de deosebitele talente ale celor de la  Clulul Copiilor Beiuş coordonaţi de cântăreaţa de muzică populară Voichiţa Mihoc.

Cristina Ianc

Persoană de contact Viorel Ianc, Preşedintele  Asociaţiei Avram Iancu Beiuş 0752205236; 0722894639

Detalii despre Societatea Avram Iancu Beiuş  găsiţi pe blogul organizaţiei avramiancubeius.blogspot.com/

 

UN GEST PATRIOTIC

Moto: Craiul Munţilor poartă cu glorie şi pricepere militară steagul revoluţiei, stând în faţa duşmanilor neclintit ca granitul munţilor săi. (Nicolae Bălcescu)

Joi 24 februarie 2011 Asociaţia Cultural Patriotică Avram Iancu Beiuş aflată sub preşedenţia domnului Ianc Viorel a derulat încă o pagină din activităţile ei prin sădirea unui GORUN în apropierea statuii lui Avram Iancu din parcul central al Beiuşului, în semn de recunoştinţă faţă de Craiul Munţilor. La aveastă activitate de suflet au participat un număr important de elevi, cadre didactice, cetăţeni ai Beiuşului şi nu puţini din zonă.

Locul sădirii a fost sfinţit de un sobor de preoţi de la Biserica Ortodoxă după care a urmat cuvântul domnului Primar Prof Economist Adrian Domocoş. În scruta sa alocuţiune a făcut o incursiune în istoria neamului românesc corelând-o cu prezentul tumultos şi nu în ultimul rând cu locul ales pentru gorun, cu dorinţa ca în timp acesta împreună cu ansamblul arhitectural să devină unul din simbolurile Beiuşului.

Domnul prof. Marţian Lucan de la Colegiul Naţional Samuil Vulcan a prezentat momente din viaţa şi activitatea revoluţionară subliniind faptul că Avram Iancu este cel mai vestit fiu al munţilor Apuseni, şi-a închinat toată viaţa neamului său, suferind pentru binele românilor. Ca om care a luptat pentru drepturile şi libertăţile românilor şi-a dobândit un loc de cinste în galeria eroilor neamului nostru.

 A urmat un scurt program cultural: Corul Bisericii Ortodoxe a emoţionat prin cântecele sale patriotice, eleva Anca Laza de la Colegiul Naţional Samuil Vulcan a recitat poezia "Lui Avram Iancu", autor octogenarul Nicu Novac, iar doamna învăţatoare Busuioc Ecaterina a cântat şi încântat auditoriul cu cântecul Marşul lui Iancu.

Gorunul sădit la Beiuş este urmaşul celui de la Ţebea, la umbra căruia se odihneşte în lumea fără dor eroul nostru naţional Avram Iancu.

Noi, cei de după Horia şi Iancu, adăugăm doar un grăunte de suflet din sufletul neamului românesc la piedestralul nemuririi lor-simbol al educaţiei patriotice pentru tânara generaţie prin cinstirea acordată celor ce şi-au închinat viaţa binelui celor mulţi.

05.03.2011 , Beiuş                                                       Prof. Ecaterina Sere    

                                                             

GORUNUL LUI AVRAM IANCU DE LA BEIUŞ

După cum bine se ştie, Avram Iancu are un gorun la Ţebea dar, ce nu se ştie încă, mai are un gorun şi la Beiuş. Şi asta din 25 februarie 2011.

Joi, în zi de târg la Binş, începând cu ora 11.00, peste 200 de persoane, membrii ai Asociaţiei „Avram Iancu” Beiuş, intelectuali, cetăţeni din comunele învecinate, pensionari civili şi militari, elevi, au asistat la ceremonia sădirii unui gorun lângă monumentul „Crăişorului”.

Ceremonia a fost deschisă de preşedintele Asociaţiei, Viorel Ianc printr-un cuvânt de bun venit. A urmat depunerea unei jerbe de flori la bustul lui Avram Iancu, al cărui soclu era învelit în tricolor, în sunetele taragotului maestrului Gheorghe M. David. După aceasta s-a plantat gorunul, adus prin grija ing. Ioniţă Vaida, activitate la care au participat majoritatea celor prezenţi, fiecare punând câte o mână de pământ la rădăcina acestuia.

 Primarul Adrian Domocoş, în alocuţiunea sa, a apreciat eforturile Asociaţiei în toate demersurile pe care le desfăşoară, a considerat  plantarea acestui gorun ca o punte între trecut şi prezent. Locul în care a fost plantat gorunul „am vrut să fie un loc de cinste, aşa cum a fost şi Avram Iancu în istorie… am vrut să fie un loc separat, în centrul acestui spaţiu verde dar în acelaşi timp, înconjurat de mai multe specii, simbolizând ceata moţilor în bătăliile purtate şi în victoriile obţinute”.

Preoţii Ioan şi Paşcu Pituţ au oficiat o slujbă de pomenire şi au sfinţit arborele.

Lucia Busuioc a interpretat „Acolo-n Munţii Ţebei” acompaniată la fluier de Gheorghe M. David iar eleva Anca Laza a recitat „Lui Avram Iancu”, creaţie a octogenarului Nicu Novac.

Prezenţi permanent la activităţile Asociaţiei „Avram Iancu”, membrii corului „Armonia” al Bisericii Ortodoxe „Sf. Dumitru” au interpretat „Marşul lui Iancu”.

În încheiere, Viorel Ianc a mulţumit participanţilor care au înfruntat frigul şi zloata de afară şi au venit să-şi cinstească eroul.

Simion Suciu

CRONICA FEBRUARIE

           Extrapolând, în alt plan , timp  şi  spaţiu,  dar  nu  prea  îndepărtat de momentul  0  Dezvelirea   bustului   Craiului  Munţilor, Avram Iancu, la Beiuş, activitate la care am făcut referire şi cu alte ocazii, doresc să punctez astăzi două aspecte esenţiale, semnificative în ultimă instanţă.

Era o duminică splendidă de toamnă cu soare strălucitor în amurg, aflându–mă împreună cu Cristina la bustul lui Iancu pentru determinarea detaliilor în vederea realizării „proiectului” ce urma să–l înaintăm mai marilor vremii, deodată suntem întrerupţi din munca noastră, discret de prezenţa unei mămici cu fiica ei, nu mai mare de 5–6 ani, care, ajunse-n dreptul monumentului, sfioase, fără a vrea să deranjeze, s–au oprit, iar mămica a scos din poşetă un aparat de fotografiat pe care l–a înmânat fiicei sale  care, după o regie dinainte discutată între cele două, fără alte cuvinte porneşte la imortalizarea monumentului.

M-am oprit înmărmurit pentru că se contura la orizont prima victorie, justificându-mi eforturile pentru realizarea acestui monument. Acasă, o mămică şi un copilaş sigur au discutat despre cel care a fost Avram Iancu, precis că au aflat că în Beiuş, în centrul oraşului i s-a ridicat un monument care trebuia văzut, fotografiat spre luare aminte în timpul prezent şi viitor. Ce mulţumire mai mare îţi trebuie „truditorule”?

Nu trec trei luni şi sunt oprit pe stradă de un octogenar pe care l-am cunoscut la venirea mea în oraşul Beiuş în anul de graţie 1977, un om cu alte vocaţii şi la care nu aş fi bănuit cu asemeni aptitudini, care îmi înmânează un sul de hârtie pe care se afla tipărită o poezie închinată ansamblului arhitectural Avram Iancu şi nu numai. Ascultaţi:

Lui Avram Iancu,                        

                                de Nicu Novac

 

          I. Crăişorul munţilor,

Erou al românilor,

Poposit-a şi-n Beiuş

În al vieţii lui urcuş

II. După multă alergare,

Strada Burgundia Mare

Oferindu-i ades sălaş,

În mucuţul nost oraş.

  

     III. Crăişorul moţilor

Şi al bihorenilor,

El pe toţi i-a-ntâmpinat

Şi la luptă i-a-ndemnat

IV. Calul Iancului nechează

Şi mulţimea îl urmează,

Adunaţi din zare-n zare

Spre o Românie mare.

    V. Iancule, Măria Ta,

Ştim că lupta ţi-a fost grea

Dar zadarnică n-a fost

Toate-n lume au un rost.

VI. Azi Ţara Beiuşului

Închină eroului

Bust măreţ spre amintire

Şi spre veşnică cinstire.

        Încet, încet monumentul lui Avram Iancu, placa comemorativă legată de trecerea Crăişorului prin Beiuş şi celelate repere din conştiinţa şi cunoştinţa beiuşenilor, se armonizează organic, încep să-şi facă loc în viaţa cotidiană constituind elemente din ecuaţia viitorului municipiului nostru.

           Beiuş, 11.02.2011 

Viorel Ianc                                                                                   

Asociaţia Avram Iancu Beiuş – 6 ani de la înfiinţare

Pe 5 februarie 2005, la iniţiativa învăţătorului Gheorghe David şi a unui grup de buni români, în urma unui parastas de pomenire a Crăişorului, desfăşurat la Capela Spitalului Vechi din Beiuş, a luat fiinţă Societatea Cultural Patriotică Avram Iancu, Filiala Beiuş. În aceeaşi zi, în urma unei adunări de constituire  la Cercul Militar, Viorel Ianc a fost ales preşedinte. Asociaţia a funcţionat în această formulă până pe 13.12.2009 când membrii acesteia au hotărât în unanimitate „autodizolvarea Societăţii Cultural Patriotice Avram Iancu, Filiala Beiuş si constituirea acesteia in Asociaţia Avram Iancu Beiuş”.

Din 2005 şi până în prezent activitatea „urmaşilor Crăişorului” s-a materializat în activităţi culturale, patriotice şi educative cum ar fi spectacole, excursii, concursuri dar şi dezvelirea în anul 2007 a unei plăci comemorative pe peretele casei în care, în drum spre Viena, înnopta Crăişorul, culminând cu dezvelirea bustului din centrul Beiuşului.

 

Duminică, 6 februarie a.c.,  începând cu ora 12.30 a avut loc o slujbă de pomenire în memoria Crăişorului Munţilor – Avram Iancu, ocazionată de aniversarea a 161 de ani de la trecerea acestuia prin Beiuş şi 6 ani de la înfiinţarea Asociaţiei Avram Iancu.

La manifestare au participat membrii asociaţiei, cetăţeni, primarul Beiuşului Adrian Domocoş, Cdr.(r) Gavrilă Ardelean din partea SCMD Beiuş, Ioan Miclo, preşedintele veteranilor beiuşeni Ioan Miclo precum şi personalităţi culturale beiuşene – Blaga Mihoc, Nicolae Brânda şi Georgeta Brânda.

După slujba de pomenire oficiată de un sobor de preoţi în frunte cu protopopul ortodox al Beiuşului, pr. Ioan Nat Balint au fost rostite alocuţiuni de către preşedintele asociaţiei, Viorel Ianc şi primarul Adrian Domocoş.  Acesta a apreciat importanţa activităţii desfăşurate de Asociaţia Avram Iancu, de-a lungul celor şase ani de existenţă, necesitatea acesteia în comunitatea beiuşeană, promiţând sprijinul primăriei şi pe viitor în desfăşurarea activităţilor asociaţiei.

„Marşul lui Iancu”, interpretat de Corul „Armonia” al Bisericii Ortodoxe „Sf. Dumitru” a încheiat manifestarea.

La Mulţi Ani, Asociaţia Avram Iancu Beiuş!

PERMANENȚE

În seara zilei de joi  13 ianuarie 2011 un grup aparent eterogen de profesii şi preocupări diferite s-au aşezat la masă sub auspiciile Asociaţiei Avram Iancu Beiuş şi Primăriei Roşia, preocupaţi de promovarea frumosului, folclorului, culturii, istoriei, nestematelor văii Roşiei şi au pus bazele CENACLULUI PERMANENŢE.

Iniţiatorul reuniunii învăţătorul Gheorghe M. David  propune celor douăzeci şi trei de participanţi animaţi şi preocupaţi fiind fiecare pe segmentul său de cele mai sus enumerate, întâlniri lunare cu ocazia cărora fiecare să aibă ocazia să-şi promoveze creaţiile şi preocupările iar ceilalţi în discuţii pertinente şi exigente să facă aprecieri asupra calităţii acestora, reuşind ca printr-un efort comun să militeze pentru promovarea şi publicarea lor spre a fi cunoscute în cercuri cât mai largi. 

Primarul comunei Roşia, domnul Bonca salută prezenţa invitaţilor cu respect în comuna pe care o păstoreşte asigurându-i că va face eforturile necesare în legătură cu crearea unui climat optim de desfăşurare prin înlesnirea transportului, asigurarea spaţiului de desfăşurare urmând ca prin finalizarea unor investiţii în derulare deja să fie în măsură să asigure condiţii şi mai bune.

Domnul Ianc Viorel, preşedintele Asociaţiei Avram Iancu Beiuş îşi exprimă bucuria participării alături de oameni deosebiţi la o idee generoasă , subliniind că la această activitate  trebuie antrenaţi un număr important de tineri talentaţi în multiple domenii, promovarea şi sprijinirea lor în a se produce şi a-şi etala talentul. Mă bucur şi mă simt onorat că un număr important din membrii acestui cenaclu sunt membrii ai asociaţiei noastre.

Pe rând, mai început cu timiditate discuţiile s-au înfiripat, păreri pro şi contra dovedind preocupare şi implicare serioasă a tuturor participanţilor:

Alina Bota, Alina Lazea, Ana Tirla, Ancica Maşcaş, Adela Petriş, Andrei Moruţ, Emil Bota, Fuliaş Florica, Gabriel Iakab, Gheorghe Moruţ, Gheorghe Marinel David, Ionel Cabău, Lucia Busuioc, Monica Ştefănică, Florentina Ardelean, Mirela David,  Remus Lazea, Remus Tota, Sebastian Buzgău, Veronica Popa, Valentina Silaghi, Viorel Paşcondea.

Exinstând consens în legătură cu necesitatea întâlnirilor şi organizării într-o asociaţie sau ONG cu denumirea enunţată se trece la alegerea preşedintelui în persoana domnului Gheorghe M. David, vicepreşedinţi fiind aleşi d-na Veronica Popa şi domnul Gheorghe Moruţ iar secretar a fost aleasă d-na Alina Lazea, critic literar.

După alegeri fiecare dintre cei prezenţi au etalat ceva şi câte ceva, materializate în poezii, fragmente literare, o comunicare în legătură cu zona carstică a comunei Roşia, fragmente de culegeri de folclor iar domnul Remus Ţoţa ne-a onorat cu o frumoasă doină.

Întâlnirea noastră s-a finalizat înr-un tonus optimist, prupunându-ne să ne întâlnim pe 17 februarie 2011 când vom continua ceea ce am întrerupt după aproape cinci ore de discuţii furtunoase.

Viorel Ianc