CRONICA FEBRUARIE

           Extrapolând, în alt plan , timp  şi  spaţiu,  dar  nu  prea  îndepărtat de momentul  0  Dezvelirea   bustului   Craiului  Munţilor, Avram Iancu, la Beiuş, activitate la care am făcut referire şi cu alte ocazii, doresc să punctez astăzi două aspecte esenţiale, semnificative în ultimă instanţă.

Era o duminică splendidă de toamnă cu soare strălucitor în amurg, aflându–mă împreună cu Cristina la bustul lui Iancu pentru determinarea detaliilor în vederea realizării „proiectului” ce urma să–l înaintăm mai marilor vremii, deodată suntem întrerupţi din munca noastră, discret de prezenţa unei mămici cu fiica ei, nu mai mare de 5–6 ani, care, ajunse-n dreptul monumentului, sfioase, fără a vrea să deranjeze, s–au oprit, iar mămica a scos din poşetă un aparat de fotografiat pe care l–a înmânat fiicei sale  care, după o regie dinainte discutată între cele două, fără alte cuvinte porneşte la imortalizarea monumentului.

M-am oprit înmărmurit pentru că se contura la orizont prima victorie, justificându-mi eforturile pentru realizarea acestui monument. Acasă, o mămică şi un copilaş sigur au discutat despre cel care a fost Avram Iancu, precis că au aflat că în Beiuş, în centrul oraşului i s-a ridicat un monument care trebuia văzut, fotografiat spre luare aminte în timpul prezent şi viitor. Ce mulţumire mai mare îţi trebuie „truditorule”?

Nu trec trei luni şi sunt oprit pe stradă de un octogenar pe care l-am cunoscut la venirea mea în oraşul Beiuş în anul de graţie 1977, un om cu alte vocaţii şi la care nu aş fi bănuit cu asemeni aptitudini, care îmi înmânează un sul de hârtie pe care se afla tipărită o poezie închinată ansamblului arhitectural Avram Iancu şi nu numai. Ascultaţi:

Lui Avram Iancu,                        

                                de Nicu Novac

 

          I. Crăişorul munţilor,

Erou al românilor,

Poposit-a şi-n Beiuş

În al vieţii lui urcuş

II. După multă alergare,

Strada Burgundia Mare

Oferindu-i ades sălaş,

În mucuţul nost oraş.

  

     III. Crăişorul moţilor

Şi al bihorenilor,

El pe toţi i-a-ntâmpinat

Şi la luptă i-a-ndemnat

IV. Calul Iancului nechează

Şi mulţimea îl urmează,

Adunaţi din zare-n zare

Spre o Românie mare.

    V. Iancule, Măria Ta,

Ştim că lupta ţi-a fost grea

Dar zadarnică n-a fost

Toate-n lume au un rost.

VI. Azi Ţara Beiuşului

Închină eroului

Bust măreţ spre amintire

Şi spre veşnică cinstire.

        Încet, încet monumentul lui Avram Iancu, placa comemorativă legată de trecerea Crăişorului prin Beiuş şi celelate repere din conştiinţa şi cunoştinţa beiuşenilor, se armonizează organic, încep să-şi facă loc în viaţa cotidiană constituind elemente din ecuaţia viitorului municipiului nostru.

           Beiuş, 11.02.2011 

Viorel Ianc