De data asta despre...noi

        de  Viorel Ianc    

            Nu suntem lei, cu atât mai mult ''paralei''- suntem oameni așezași, nu ripostăm pripit, ne cântărim bine interlocutorii si, mai ales, dacă se pretind a fi cârcotași, grav este că nu au nici nume, ascunzandu-și opiniile dupa pseudonime.

În fond și la urma urmei, cine-i acest Csibi Barna? Spuneți-mi ! Aaa! A crezut ca-i iese ca si lui bacsi Laslo Tokes ! Nu, nu mai suntem de mult copii. Ni s-au intâmplat și am trecut prin prea multe în ultimii 22 de ani. Sigur ca și-ar fi dorit sa facem din el un erou, dar el saracul e un biet obiect în mâinile unora, probabil sau poate, chiar în mintea lui usor aburindă, și-a dorit sa ajungă o alta mare victima a românilor. A avut însă neșansa să afle pe pielea lui ca nu degeaba Avram Iancu și-a donat întreaga sa avere mobilă și imobilă ''școalelor de dreptu'' iar românii, adică no, am învățat suficient de la dânsul să nu cadem in ''mrejele'' abil întinse de unii sau de alții, poate chiar dintre noi.

Suntem o mână bună de oameni, în majoritate cu studii superioare, dar ce e mai important e faptul ca avem școala vieții, ceea ce lipseste cârcotașilor, avem sistemul nostru de valori de la care nu abdicăm, nu reactionăm la impulsuri ci percutăm de câte ori credem ca este cazul si cum voim și găsim de cuviință. Rețineți, cateodată și tăcerea e un mod de a riposta. Noi  hotăram daca suntem cu ''astea'' sau cu …. celelalte, când scriem si de cate ori revenim, despre ce si la ce interval, cât de scurt sau cât de labărțat. Așteptăm concurența. Organizați-vă într-o asociație si faceți activități mai bune decat noi. E ușor să bagi de vină unui om care vrea sa faca ceva. Eminescu a zis : ''e ușor a scrie versuri, când nimic nu ai a spune ''.

Nu facem parte dintre cei care cred ca daca strigă, jignesc, se turează fără rost, fiind mai tot timpul intr-o ridicolă criza de identitate, cineva ii și apreciază sau, cum ar zice beiușeanul, îi bagă în seamă. Rețeta colegei mele Clara din Șimleul Silvaniei s-ar potrivi aici de minune : nu cânt bine, dar cânt... tare !

Beius, 18.02.2012                                                                     

COMEMORARE

Duminică, 5 februarie a.c. s-au comemorat 162 de la trecerea lui Avram Iancu prin Beiuș, 7 ani de la  înființarea filialei Societății Cultural Patriotice Avram Iancu (din 2009 Asociația Avram Iancu Beiuș) și 5 ani de la ridicarea plăcii comemorative pe casa în care, după izvoarele existente, Avram Iancu a poposit și a dormit, în drumul său spre Viena. Întâlnirea de comemorare s-a dorit a fi desfășurată conform tradiției în fața casei de pe strada Burgundia Mare Nr 20, la orele 12,30 dar din cauza timpului nefavorabil s-a renunțat iar întâlnirea a avut loc la aceeași oră dar în Biserica Ortodoxă din centrul orașului. 

Au participat membri ai Asociației, invitați și simpatizanți, români  și maghiari, iar dintre oficialitățile orașului Beiuș, primarul Adrian Domocoș, viceprimarul, comandantul poliției și alții. Un sobor de preoți au oficiat slujba de parastas închinat celui care a fost Avram Iancu, eroul al românilor.

Primarul orașului a adresat un mesaj de suflet Asociației și celor care gândesc și simt în spiritul lui Avram Iancu. Președintele Asociației, Viorel Ianc a mulțumit celor care au lăsat căldura din căminele și casele fiecăruia și și-au dorit să fie solidari cu cei care nu uită că Avram Iancu este un simbol care trebuie cultivat neîntrerupt în conștiința neamului românesc, indiferent de condițiile meteo.

Manifestarea  a dovedit încă o dată, dacă mai era nevoie că beiușenii știu de unde vin, încotro se îndreaptă și sunt hotărâți să-și trăiescă prezentul cu demnitate.

Președinte Asociația Avram Iancu Beiuș,
Viorel Ianc